Istoricul școlii

ISTORICUL ȘCOLII.

Îţi place câmpia? Dacă da, îţi imaginezi uşor valurile, unduioase, aurii ale culturilor de cereale, dătătoare de pâine şi belşug;mireasma îmbătătoare a fânului cosit;gospodăriile frumos aliniate într-o ordine aproape geometrică; zâmbetul plin de omenie şi ospitalitatea ardeleanului oricând să te invite la un ,,pahar de vorbe,, Într-un asemenea decor specific câmpiei se află localitatea Vetiş, comună aşezată pe malul stâng al Someşului, în apropiere, la 12 km distanţă de municipiul Satu Mare.

            Şi acum îţi vorbim despre şcoala care a fost construită în anul 1903 (Şcoala din centru), locul unde de peste 115 ani se succed generaţii şi azi învaţă descendenţii primilor cutezători ai cunoaşterii. În anul construirii şcoala avea trei săli de clasă pentru elevi, o sală pentru grădiniţă, coridor, o cancelarie şi locuinţa directorului, care cuprindea: 2 camere, o bucătărie, cameră de alimente şi pivniţă. Conform unui catalog, în anul şcolar 1909-1910, şcoala avea denumirea de ,,Şcoala generală agricolă de recuperare,,(,,A vetési általános gazdasági ismetlö iskola,,). După 1 decembrie 1918 şcoala primeşte denumirea ,,Şcoala primară de stat,,  Primul document găsit din anul 1922-1923 cu sigilul ,,România. Şcoala naţională română din Vetiş,,  În decursul anilor datorită lipsei spaţiului de şcolarizare, datorită generalizării învăţământului de 8 clase s-a trecut la modificarea numărului de săli de clasă şi la construirea în anul 1938 -1939 a unei noi clădiri la o altă adresa (strada Mica) cu 6 săli de clasă. Din perioada anilor 1940-1944 nu avem documente şcolare la şcoală. Din anul 1945-1959 funcţionează la nivelul localităţii Vetiş ,,Şcoala Generală cu limba de predare română şi limba de predare maghiară cu conducere separată.În perioada 1947-1948 la Şcoala primară de stat română erau 5 posturi cu 238 elevi la secţia română şi 3 posturi cu 106 elevi la secţia maghiară . În această perioadă, deja actualul sat Decebal sub denumire Colonia Voievodului Mihai aparţinea de Vetiş. Aici erau 2 posturi învăţători cu un număr de 75 elevi. În perioada 1950-1956 şcoala funcţionează numai cu  clasele I-IV, acum se aminteşte deja de organizaţia de pionieri, apare denumirea de director coordonator, notarea se face de la 1-5 ( 5 fiind nota cea mai bună, iar nota 3 notă de trecere ). În anul şcolar 1958-1959  pentru realizarea planului de şcolarizare s-a înfiinţat un internat unde erau cazaţi elevii satelor aparţinătoare din  clasele V-VIII. Internatul s-a desfiinţat in 1963 când s-a generalizat învăţâmântul de 8 clase.

           În perioada 1964-1970 populaţia şcolară a scăzut simţitor, au fost clase cu număr mic de elevi , la limită minimă. În anii şcolari 1972-1977 şcoala funcţiona cu câte 4 posturi la ciclul primar, iar la ciclul gimnazial am avut câte 4 clase  la ambele secţii. În aceşti ani avem şi clase de-a 9-a care fac practică la Intreprinderea Textila Ardeleana din Satu Mare. Din anul 1973 s-au  infiinţat secţii cu frecvenţă redusa datorită cererii cetăţenilor.

Asigurarea cu personal didactic . Dacă până în 1965 au fost încadraţi majoritatea absolvenţi de liceu în următorii ani profesorii angajaţi au fost cu studii superioare. În prezent avem 9 profesori  cu definitivat, 2 profesori cu gradul II, 17 profesori cu gradul I. Conducerea şcolii a fost asigurată de către următorii directori începând cu anul 1905:

Nr.crt	Numele  si prenumele	Perioada	Secţia romănă	Secţia maghiară
1.	FESZTÓRI  OTTÓ  GEZA	1905-1918	X	X
2.	VASILE  FILINȚAN	1922-1923	X	X
3.	RACOȘI  RUDOLF	1923-1926	X	X
4.	BILȚIU  TITUS	1926-1935	X	X
5.	MICU  CAROL	1935-1940	X	X
6.	FEJES  ISTVÁN	1940-1945	X	X
7.	DAN  NICULESCU	1945-1947	X	X
8.	MICU  CAROL	1947-1948	X
9.	GYULAI  LENKE	1947-1948		X
10.	TEREBEȘI  ȘTEFAN	1949-1955	X
11.	FODOR  LAJOS	1949-1950		X
12.	KRUCZ  ECATERINA	1950-1951		X
13.	NAGY  DEZSŐ	1951-1955		X
14.	ZAHA  EUGEN	1955-1958	X
15.	JUHOS  ECATERINA	1956-1957		X
16.	COVACI  ILEANA	1958-1959	X
17.	REIZ  IULIU	1958-1959		X
18.	SGÖFFER   ANDRÁS	1959-1960	X	X
19.	INCZE  LAJOS	1960-1961	X	X
20.	SUCEVEANU  CORIOLAN	1961-1967	X	X
21.	GERGELY  JÁNOS	1967-1969	X	X
22.	DALI  ZSIGMOND	1969-1975	X	X
23.	TÓTH  ILONA	1975-1989	X	X
24.	DRĂGHICI  AURICA	1989-1990	X	X
25.	DALI  ZSIGMOND	1990-2006	X	X
26.	BACIU  FLORICA	2006-2008	X	X
27.	HUDACSKÓ  GYÖNGYI	2008-2014	X	X
28.	SABOU  MARCEL	2014-2015	X	X
29.	HUDACSKÓ  GYÖNGYI	2015-2019	X	X

            Baza materială a şcolii a fost aproape inexistentă , ,,Averea,, şcolii consta din pământul pe care-l folosea directorul. Inventarul şcolii din decermbrie 1945 se rezumă doar la câteva bănci, catedre, table, maşini de socotit, în total 15 poziţii.  După anul 1965 s-a schimbat considerabil, existând deja laborator de fizică-chimie, în anul 1976-1977 sunt deja truse  complete de fizică, mobilier,hărţi.

Baza materială actuală se prezintă astfel : unitatea funcţionează in 5 clădiri moderne cu infrastructură corespunzătoare (încălzire pe gaz, racordare la apa potabilă , canalizare, curent electric, telefonie, internet ): 21 săli de clasă dotate cu retroproiectoare şi table interactive, 4  săli profesorale, secretariat, contabilitate, cabinet de consiliere, 1 laborator de fizică-chimie, 1 laborator de biologie şi 1 laborator de informatică, 1 sală de sport modestă, 2 terenuri de sport sintetice, 2 terenuri de joacă amenajate cu aparate moderne, 5 grupuri sanitare moderne.

Din fonduri guvernamentale s-a constuit Grădiniţa cu program normal din Decebal în anul 2007 şi în anul 2010 s-a construit o nouă aripă la Şcoala Gimnazială din Vetiş, restul investiţiilor s-au realizat din fondurile asigurate din bugetul local al Primăriei Vetiş.

În ce ne asemănăm cu alte scoli,  cu ceilalţi, este uşor de stabilit. Dimineţile sunt animate de zumzetele, râsetele copiilor, în cursul zilei timpul parcă prinde aripi,făcând excepţie doar emoţiile tezelor,testelor şi răspunsurilor. Veselia este iarăşi în toi la plecare acasă şi în vacanţă, la activităţile culturale, artistice, sportive organizate şi în cadrul numeroaselor parteneriate cu instituţii de învăţământ din ţară şi din străinătate.

În ce suntem diferiţi de alţii este greu de spus . Noi credem că suntem preeocupaţi în a ne cunoaşte şi a ne înţelege reciproc. Putem afirma cu mândrie că, la noi învăţă trei naţii,uşile noastre se deschid în fiecare dimineaţă pentru români, maghiari şi rromi cu aceeaşi deschidere largă, dascălii noştri împărtăşesc cu aceeaşi răbdare tainele ştiinţei şi îmbrăţişează cu aceeaşi sentimente căpşoarele elevilor şcolii. Am învăţat şi învăţăm în continuare să convieţuim cât mai bine şi să exploatăm la maxim toate beneficiile acestei convieţuiri.